Boboteaza – tradiții la Botezul Domnului!

Boboteaza - boboteaza

Boboteaza – tradiții la Botezul Domnului! Odată cu sărbătoare Botezului Domnului dar și cu pomenirea Sfântului Ioan (de pe 7 ianuarie) iau sfârșit sărbătorile de iarnă dedicate Nașterii Domnului.

Fiind una din cele mai mari sărbători ale anului bisericesc, Boboteaza are parte și de multe tradiții și obiceiuri, care variază de la o zonă la alta. La Bobotează se sfinţesc toate apele, iar preotul se duce la o apă unde va arunca o cruce. Mai mulţi bărbaţi se aruncă în apă ca o aducă înapoi, iar cel care reuşeşte ajungă primul la ea primeşte binecuvântarea preotului şi se consideră va avea noroc tot anul.

În vechime, cel care găsea primul crucea şi o aducea la mal primea şi daruri de la domnitorul ţării şi era ţinut la mare cinste de către ceilalţi. Iordănitul femeilor este un alt obicei. În trecut, în satele din nordul ţării, femeile se adunau în grupuri mari acasă la cineva şi duceau alimente şi băutură.

După ce serveau masa, ele cântau şi jucau toată noaptea. Dimineaţa ieşeau pe stradă şi luau pe sus bărbaţii care apăreau întâmplător pe drum, îi luau cu forţa la râu, ameninţându-i cu aruncatul în apă. În unele regiuni avea loc integrarea tinerelor neveste în comunitatea femeilor căsătorite prin udarea cu apă din fântână sau dintr-un rău.

Citește și: Acum am înțeles de ce lumea vorbește de realism

Se spune , în noaptea de Bobotează, tinerele fete îşi visează ursitul. Ele îşi leagă pe inelar un fir roşu de mătase şi o rămurică de busuioc, pe care o pun sub pernă.  Fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează pot fi sigure se vor mărită în acel an, spune tradiţia populară.

De asemenea, potrivit tradiţiei, în ajunul Bobotezei, în casele românilor se pregăteşte o masă asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului. Astfel, sub faţă de masă se pune fan sau o tavă, iar pe fiecare colţ al acesteia se pune câte un bulgare de sare. Apoi, pe masă se aşază 12 feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, borş de „burechiusesauurechiuşele babei” (fasole albă cu colţunaşi umpluţi cu ciuperci), borş de peste, peste prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac. Nimeni nu se atinge de bucate până nu soseşte preotul cu Iordanul sau Chiralesa, pentru a sfinţi masă.

„Chiralesa” provine din neo-greacă şi înseamnă „Doamne, miluieşte!”. Există credinţă , strigând „Chiralesa”, oamenii capătă putere, toate relele fug şi anul va fi curat până laSfântul Andrei (30 noiembrie).
După sfinţirea alimentelor, o parte din mâncare se da animalelor din gospodărie, pentru a fi fertile şi protejate de boli. Se crede , dacă în dimineaţă Ajunului de Bobotează, pomii sunt încărcaţi cu promoroacă, aceştia vor avea rod bogat. De asemenea, se crede animalele din grajd vorbesc la miezul nopţii dinspre ziua de Bobotează despre locurile unde sunt ascunse comorile.
Tradiţia mai spune la Bobotează nu se spală rufe. În această zi sunt interzise certurile în casă şi nu se da nimic cu împrumut.

De Sfântul Ioan Botezătorul (7 ianuarie) există un alt obicei, numit „Udatul Ionilor”, întâlnit mai ales în Transilvania şi Bucovina.  În Bucovina, la porţile tuturor care au acest nume se pune un brad împodobit, iar aceştia dau o petrecere cu lăutari. Mai mult, în Transilvania cei care au acest nume sunt purtaţi cu mare alai prin sat până la rău, unde sunt botezaţi sau purificaţi.

Sursă foto: a1.ro

Sursă știre: știrileprotv.ro

Boboteaza - cod rosu 600x399 150x150Citeste si: ALERTĂ – Cod roșu de viscol pentru 7 județe!

Ai și tu un text pe care vrei să-l faci cunoscut? Trimite-l la noi: office@perfectimperfecte.ro

Suntem si pe FACEBOOK. Da-ne un LIKE- Perfect Imperfect

Comentarii


Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.