Crăciunul este despre suflete, nu despre marketing!

Crăciunul - copilingercraciun

Articol scris de Ionuț Iancu. Crăciunul este despre suflete, nu despre marketing! E seară de decembrie. Bine, doar în calendar, afară prea puțin. Parcă și vremea din ultimii ani încearcă să ne spună că nu merităm albul zăpezii în această perioadă, ci mai degrabă noroiul, băltoacele. Pentru că așa ne sunt și sufletele.

Nu știu cum să spun că aș caracteriza aceste rânduri pe care le scriu acum. Spuneți-le, dacă vreți, că reprezintă o pastorală de mirean către toți cei dragi ai lui, către toți cei care mă citesc, care mă cunosc. Că încerc, prin aceste rânduri, să trag un semnal de furie, de revoltă, față de tot ceea ce am ajuns ca oameni, ca societate, ca suflete.

Vine Crăciunul. Pentru mulți, singurele repere ale acestei zile sunt: Moș Crăciun, cadouri, Coca Cola, băutură și mâncare. Veselie, deci. Peste tot pe unde te uiți, lumea nu mai știe ce să facă să își asigure toate cele necesare pentru a sărbători așa cum cred ei acest moment magic din istoria mântuirii noastre.

Omor la hipermarkerturi. Bătaie pe carne, cozonaci, vin și șampanie la orice colț de stradă. Artificii cât să lumineze cerul o lună de zile. Plini de plase, de cadouri și cu casa full de invitați, uităm an de an pe cineva la ușă. Atât la ușa sufletului, cât și la ușa reală a casei noastre. E Hristos, ce an de an nu are loc în nicio casă, în niciun loc decent, ci trebuie să ajungă în grajduri, printre animale, smerit și umilit încă din primele clipe ale existenței Sale pe Pământ.

Pierderea valorilor morale ne-a adus în acel stadiu în care noi chiar am uitat să fim oameni. Nașterea lui Hristos este cel mai frumos miracol oferit acestei lumi. Este dovada iubirii supreme, a dragostei fără margini a lui Dumnezeu față de oameni, iubire ce va să fie împlinită tot într-o peșteră, la fel ca la Nașterea Domnului, în momentul morții de pe Golgota.

Nașterea Domnului înseamnă dragoste, smerenie și daruri. Dragoste pentru semeni, smerenie în fața încercărilor primite de la Dumnezeu și daruri, de suflet și de trup, din puținul nostru, către cei ce au nevoie. Hristos, prunc în iesle, nu este o imagine idilică, nu este o creație a vreunui scriitor iscusit.

Pe Hristos în iesle, dincolo de căldura unui cămin iubitor și a unei familii, Îl regăsim în fiecare copil abandonat în centrele sociale. În fiecare copil care a rămas fără nimeni și a ajuns un paria al societății, cerșetor sau mai rău. În fiecare om ce și-a pierdut drumul către casă, către cei dragi.

Pentru aceștia ar trebui să facem sărbătorile frumoase. Pentru ei ar trebui să facem totul ca să simtă miracolul Nașterii și bucuria iubirii lui Dumnezeu. Crăciunul nu este despre noi, despre ce ne dorim și ce primim.

Crăciunul este despre ei. Despre ce au nevoie și cum le putem fi alături. Păcat că, an de an, în loc să îi deschidem ușa sufletului nostru pruncului Hristos, și împreună cu El să umplem lumea de magie și fericire, alegem să ne vindem sufletul ispitelor și dorințelor personale, ca niște adevărați demoni, condamnați de propria infatuare la o nouă cădere din Rai.

Crăciunul - emma 150x150Citeste si: Ei sunt generația sacrificată

Ai și tu un text pe care vrei să-l faci cunoscut? Trimite-l la noi: office@perfectimperfecte.ro

Suntem si pe FACEBOOK. Da-ne un LIKE- Perfect Imperfect

Comentarii


Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.